381. | Cui voli focu, cercassi li ligna | Lat. Qui e nuce nucleum esse vult, frangat nucem. |
382. | Cui voli vinniri caru, nun guadagna dinaru | |
383. | Cui `chiama venlu, lu granu ci spagghia | |
384. | Cui è bonu cani, mancia a lu schifu, o a lu scifu | It. Alla prova si scortica l'asino |
385. | Cui è lestu, è mortu | |
386. | Cui è liccu s'ardi, cui è pappuni sciuscia | |
387. | Cui è malu pri natura, dura finu a la sepultura | Lat. Naturam turpem nulla fortuna obtegitLat. Vertere naturam gratia nulla potestVéase: Naturam turpem nulla fortuna obtegit/ Vertere naturam gratia nulla potest Fuente: Naturam turpem nulla fortuna obtegit (Phaedr.) |
388. | Cui è prena, avi a figghiari | |
389. | Cui è puntuali, è patruni di la vursa d'autru | |
390. | Cui è riccu di voi, e jumenti, nun avi nenti | |
391. | Cui è saturu, schifia | Lat. Anima saturata calcabit favumFuente: Anima saturata calcabit favum (Prov. XXVII. 7.) |
392. | Cui è testardu, va di mali in peju | Lat. Qui mentis est durae, corruet in malumFuente: Qui mentis est durae, corruet in malum (Prov. XXVIII. 14.) |
393. | Cui, beni si misura a li sò passi | |
394. | Cunfidenza porta a malacrianza | |
395. | Cunti senza l'osti si fanno dui voti | Un conto fa il ghiotto, un conto il tavernajo. |
396. | Cunti spissi, amicizia longa | |
397. | Cura fa vintura | It. La buona cura caccia la mala venturaIt. Buono studio rompe rea fortunaLat. Curae magnae magna merces estVéase: La buona cura caccia la mala ventura / Buono studio rompe rea fortuna Fuente: Curae magnae magna merces est (Sallust.) |
398. | Curcati prestu, e levati matinu, si voi gabbari lu to vicinu | |
399. | Cursa d'asini pocu dura | It. Trotto d'asin poco dura |
400. | Cuscenza lesa fa l'omu paurusu | Lat. Nihil ita timidum facit, quam reprehensibilis conscientiaLat. Pavor his qui operantur malumVéase: Nihil ita timidum facit, quam reprehensibilis conscientia / Pavor his qui operantur malum Fuente: Pavor his qui operantur malum (Prov. X. 29.) |